PNR a depus la Parlament, amendamente prin care cere reducerea numărului de parlamentari cu 60%

Partidul Noua Românie a transmis în cursul zilei de miercuri, 27 septembrie 2017, Parlamentului României, în atenţia Preşedintelui Senatului şi Preşedintelui Camerei Deputaţilor, cât şi Preşedinţilor partidelor parlamentare şi liderului de Grup al Minorităţilor Naţionale din Parlament, lista cu amendamentele PNR cu privire la modificarea a şase legi electorale cât şi a legii cu privire la achiziţia de teren agricol în România de către cetăţenii străini şi firmele private care au acţionari străini.

Au fost depuse la Parlament amendamente la Legea Nr. 14/2003, Legea Nr. 370 din 2004, Legea Nr. 393 din 2004, Legea Nr. 334 din 2006, Legea Nr. 33 din 2007, , Legea Nr. 17 din 2014 şi Legea nr. 208 din 2015.

Prin amendamentele depuse la cele şase legi electorale, PNR solicită Parlamentului României adoptarea următoarelor modificări:

  1. Reducerea numărului de parlamentari prin acordarea unui mandat de deputat de la 73,000 de locuitori la 100,000 de locuitori iar un mandat de senator se alocă la 200,000 de locuitori. Partidele politice care nu au primit niciun mandat în nicio circumscripție electorală unde au candidat, vor primi un mandat de deputat dacă au adunat în total, minim 75,000 de voturi, iar un mandat de senator vor primi dacă au adunat minim 170.000 de voturi. Astfel încât în Parlament să ajungă 215 senatori şi deputaţi, câte cinci parlamentari: doi senatori şi trei deputaţi pentru fiecare judeţ/Municipiu Bucureşti/Diaspora.
  2. Limitarea mandatelor de parlamentari la maxim două, mandate care pot fi şi succesive.
  3. Eliminarea semnăturilor de susţinere pentru alegerile locale, parlamentare şi europarlamentare.
  4. Reducerea numărului de semnături pentru alegerile prezidențiale, de la 200,000 la 20,000 de semnături.
  5. Eliminarea pragului electoral pentru repartizarea mandatelor de senatori, deputaţi, europarlamentari, consilierilor locali şi judeţeni şi introducerea sistemului de repartizare a mandatelor în baza votului proporţional.
  6. Un partid poate să participe la alegerile parlamentare dacă depune listă completă de candidați atât la Senat cât și la Camera Deputaților în minim o circumscripție electorală.
  7. Un partid politic poate să participe la alegerile locale dacă are candidat la funcția de primar și listă de consilieri locali în minim o localitate din țară(comună, oraș, sector).
  8. Introducerea pe buletinul de vot finalul listei de candidaţi, un patrulater în care se va scrie următorul text: “Niciunul dintre candidaţi”. În cazul în care numărul voturilor înregistrate prin aplicarea ştampilei pe patrulaterul cu textul “Niciunul dintre candidaţi” este de 50%+1 din numărul voturilor valabil exprimate în circumscripţia respectivă, alegerile se anulează iar niciunul dintre candidaţii care au luat parte la primul scrutin, nu mai pot participa la următorul scrutin electoral. Întrucât votul astfel înregistrat reprezintă decizia prin care electoratul refuză toţi candidaţii, considerându-i nepotriviţi pentru a fi aleşi în funcţia respectivă.
  9. Cetățenii cu drept de vot își vor putea exercita votul la alegerile parlamentare în orice circumscripție electorală, indiferent de adresa de domiciliu, fiind trecuţi pe liste suplimentare în secţiile de votare.
  10. Alegerile parlamentare, europarlamentare, locale și prezidențiale sunt valide dacă la scrutin participă cel puțin 51% din numărul cetățenilor cu drept de vot. În caz contrar, se va realiza un al doilea tur de scrutin, ce poate fi validat cu o prezență de minimum 30% din numărul românilor cu drept de vot.
  11. Alegerea primarilor se va face în două tururi de scrutin dacă niciunul dintre candidați nu a adunat 50+1% din numărul voturilor exprimate în primul tur.
  12. Partidele politice nu vor mai putea fi dizolvate de Tribunal în cazul în care nu participă la două alegeri consecutive.
  13. Pentru desfășurarea campaniei electorale, un partid politic poate deschide cont pentru fiecare circurmscripție electorală, sau doar un singur cont central prin intermediul căruia va derula încasări de donații și va efectua plăți pentru Campania electorală.
  14. În timpul campaniei electorale, competitorii electorali vor avea dreptul să poarte tricouri, șepci, veste, cu însemnele partidului politic din care fac parte.
  15. Decontarea cheltuielilor de campanie pentru toți competitorii electorali prin eliminarea pragului de3%. În cel mult 90 de zile de la data alegerilor pentru Camera Deputaţilor şi Senat, pentru alegerile locale, pentru alegerile europarlamentare şi pentru alegerile prezidenţiale, Autoritatea Electorală Permanentă rambursează partidelor politice, alianţelor politice şi organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale, câte 20 de lei pentru fiecare vot primit de competitorul electoral, atât la Senat cât şi la Camera Deputaţilor.
  16. Pentru combaterea traseismului politic, senatorii și deputații își vor pierde mandatul dacă demisionează din partidul pe listele căruia au candidat sau au fost excluși din partidul respectiv.
  17. În momentul în care un senator sau deputat este numit ministru sau prim ministru, va fi suspendat din funcția de senator sau deputat și va încasa doar indemnizația de ministru sau prim ministru.
  18. Aducerea la cunoștința publică a datei alegerilor parlamentare, europarlamentare, locale și prezidențiale, se va face de către Guvern cu cel puțin un an de zile înainte. În caz de anticipate, data alegerilor se anunță cu cel puțin șase luni înainte.
  19. Reducerea mandatului Președintelui României de la cinci la patru ani.

Toate aceste amendamente au drept scop crearea unui cadrul legal care să permită tuturor partidelor politice, indiferent de vechime, să poată participa la alegerile organizate pe teritoriul României.

În prezent, legislaţia electorală este restrictivă în special pentru partidele nou înfiinţate întrucât îngrădeşte drepturile fundamentale prevăzute de Constituţia României, în speţă, dreptul de a alege şi de a fi ales. În prezent, legislaţia favorizează marile partide întrucât doar acestea pot îndeplini prevederile legale pentru a putea candida în alegeri pe teritoriul României. Semnăturile de susţinere, pragul electoral şi perioada scurtă de adunare a semnăturilor şi de organizare a alegerilor, reprezintă condiţii restrictive pentru partidele nou înfiinţate.

Drept urmare, partidele nou înfiinţate nu vor putea accede niciodată în Parlament întrucât nu pornesc cu şanse egale în alegeri din cauza cerinţelor impuse de lege care sunt în realitate făcute pentru a fi îndeplinite doar de marile partide.

În privinţa legii 17 din 2014 prin care cetăţenii străini şi companiile străine pot achiziţiona teren agricol în România, PNR a depus amendamente pentru stoparea achiziţiei masive de teren agricol de către persoane străine şi companii internaţionale.

România are 13,298 milioane de hectare teren agricol, din care aproape 9 milioane hectare este suprafața arabilă. 40% din suprafaţa agricolă a României este déjà cumpărată de cetăţenii străini.

Legea 17 din 2014 în forma actuală, încalcă Art 1 alin 1, Art 2 alin 1, Art 3 alin 1 şi 4 din Constituţia României, întrucât prin achiziţia de teren agricol de cetăţeni ai altor state este afectată suveranitatea statului român şi integritatea teritorială. Vânzarea de teren agricol în România către persoane care nu deţin cetăţenia română  face ca statul român să nu mai fie unitar şi indivizibil.

Despre Partidul Noua Românie

Partidul Noua Românie s-a înfiinţat în data de 17 iunie 2015 prin decizia Tribunalului Bucureşti. Sebastian Popescu, Cosmin Grancea, Dan Truţia şi Cristian Drăghiceau sunt cei patru membri fondatori ai PNR. Până în prezent, PNR a primit circa 6000 de cereri de înscriere în partid. Noua Românie are în prezent 29 de Organizaţii Locale dintre care şase sunt în Bucureşti, patru în Diaspora: Marea Britanie, Spania, Italia şi Germania şi 19 în marile oraşe din ţară: Constanţa, Timişoara, Craiova, Iaşi, Galaţi, Cluj Napoca, Braşov, Sibiu, Oradea, Satu Mare, Tulcea, Bacău, Piatra Neamţ, Bălceşti, Buzău, Deva, Arad şi Reşiţa. PNR este primul şi singurul partid din România care nu accept traseişti politici.