Românii vor o nouă clasă politică, vor partide noi făcute din oameni noi, care nu au mai făcut politică. Potrivit unui sondaj realizat de Agenția de Rating Politic în perioada 2-6 decembrie, 51% din român spun că vor partide noi. În timp ce un sondaj realizat de INSCOP în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie, 41,6% dintre români consideră că toate partidele existente ar trebui să dispară şi să fie înlocuite cu unele noi.

Românii vor partide noi, vor să voteze oameni noi, numai că televiziunile, mass media nu promovează partide noi, astfel că românii nu au cum să afle de noile formaţiuni politice.

Vrem partide noi dar culmea, nu prea avem cum să aflăm de existenţa lor.

Mai mult de jumătate dintre români cred că este nevoie de partide noi și că actualele formațiuni reprezintă mai degrabă interesele liderilor, potrivit unui sondaj realizat în perioada 2-6 decembrie.

Astfel, 51% dintre români susțin că în țara noastră este nevoie de partide noi, iar 44% că nu este nevoie, în timp ce 5% nu au răspuns.

Românii cred în majoritate că actualele partide reprezintă mai degrabă interesele liderilor de partid. Astfel, 70% dintre cei chestionați au dat acest răspuns. 6% dintre respondenți susțin că actualele partide reprezintă mai degrabă interesele alegătorilor, în timp ce 19% cred că acestea reprezintă echilibrat și interesele alegătorilor și ale liderilor, iar 5% nu știu sau nu răspund.

În schimb, 60,5% dintre români sunt de părere că partidele se pot reforma, în timp ce 31% cred contrariul. 8,5% nu au răspuns în acest caz.

De asemenea, sondajul relevă că 41% dintre români s-ar prezenta la vot dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri.

35% dintre cei chestionați ar vota cu PNL dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri, 34% cu PSD, 7,5% cu MP, 6,5% cu ALDE și 5% cu PRM. Sub 5% ar obține UDMR (4%), UNPR (2,5%), PNȚCD (2,5%), M10 (1,5%) și PSRO (1,5%).

Dacă în această listă s-ar găsi și un partid nou înființat susținut de președintele Klaus Iohannis și premierul Dacian Cioloș, 41% dintre respondenți și-ar păstra opțiunea de a vota alte formațiuni, în timp ce 35% au răspuns că ar opta pentru acesta. 11% au spus că sunt indeciși, 8% că nu ar mai merge la vot, iar 5% nu au răspuns.

Cel mai important criteriu de a selecta politicieni credibili este în opinia românilor ca aceștia să nu fie corupți (48,5%). În topul acestor criterii se mai află competența (21%), să nu fie urmăriți sau condamnați penal (9%), să aibă declarație de avere corectă (8%), să nu fie în conflict de interese cu afaceri (3,5%), să nu fie traseiști (3%), să nu fie un caz de nepotism (2%), să nu fi plagiat (1,5%), să nu fie colaboratori ai serviciilor secrete (1%).

Pe de altă parte, 41% dintre cei chestionați cred că este o soluție bună ca premierul Dacian Cioloș să fie președintele PNL. Tot 41% cred că este o soluție proastă ca actualul prim-ministru să fie președintele liberalilor.

55% dintre votanții PNL au răspuns că ar fi o soluție bună ca Cioloș să conducă partidul, iar 31% — o soluție proastă.

Totodată, din totalul respondenților, 30% susțin că ar fi o soluție proastă ca vicepremierul Vasile Dîncu să fie președintele PSD, iar 29% că ar fi o soluție bună.

Votanții PSD cred în proporție egală de 33% că ar fi o soluție bună, dar și proastă ca Dîncu să fie președintele PSD.

Sondajul a fost realizat de Agenția de Rating Politic în perioada 2-6 decembrie, pe un eșantion reprezentativ pentru populația României de 950 de persoane, cu interviuri telefonice și are o eroare de 3,2%.

Sondajul realizat este independent, ultimul de acest fel fiind efectuat în luna aprilie, a precizat pentru AGERPRES Cristian Andrei, manager și consultant Agenția de Rating Politic.

Ultimul sondaj INSCOP Research, realizat  la comanda ziarului Adevărul, relevă că PNL conduce în continuare în intenţia de vot a românilor la alegerile parlamentare cu 40,1%, pe locurile următoare clasându-se PSD și UDMR. 

BPNL s-ar clasa pe primul loc dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, urmat de PSD şi UDMR, potrivit sondajului INSCOP.

PNL conduce în intenţia de vot a românilor cu 40,1% (faţă de 42% în septembrie), pe locul al doilea se situează PSD cu 36,3% (faţă de 35% în septembrie), iar pe poziţia a treia se clasează UDMR cu 5,2% (faţă de 5% în septembrie), relevă sondajul.

Formaţiunea maghiară este urmată de PMP cu 4,4% (faţă de 2,5% în septembrie) şi ALDE cu 4% (faţă de 2,6% în septembrie). Clasamentul este încheiat de UNPR cu 2,6% (faţă de 5,1%), M10 cu 2,4% (faţă de 2% în septembrie), PSRO cu 2,1%, (faţă de 2% în septembrie), PRM cu 1,1% (faţă de 1,3% în septembrie) şi PNŢCD cu 1% (faţă de 1% în septembrie), relevă rezultatele aceleiaşi cercetări.

Procentul celor care nu au indicat o opţiune de vot este de 44,1% – 27,6% nehotărâţi, 10,5% nu merg la vot, 6% non-răspunsuri, indică sondajul INSCOP.

41,6% dintre respondenţii bărbaţi cu o opţiune de vot îşi exprimă preferinţa pentru PNL, respectiv 34% pentru PSD, iar 38,1% dintre respondenţii de sex feminin ar alege PNL şi 39,2% PSD.

Cu ce partid ar vota cei mai mulți dintre tinerii români

Pe categorii de vârstă, 50,7% dintre respondenţii cu o opţiune de vot care au vârsta între 18 şi 34 de ani ar alege PNL, în timp ce 26,3% din aceeaşi categorie de vârstă optează pentru PSD. La acelaşi capitol, 43,5% dintre respondenţii cu o opţiune de vot care au vârsta între 35 şi 49 de ani ar alege PNL, respectiv 26,3% PSD, în timp ce 7,3% dintre respondenţii cu o opţiune de vot care au vârsta între 50 şi 64 de ani ar alege PNL, iar 36,7% PSD. 27,1% dintre respondenţii cu o opţiune de vot care au vârsta de peste 65 de ani ar alege PNL, iar 55,6% PSD, mai relevă sondajul.

Ca grad de pregătire, 34,8% dintre respondenţii cu studii primare care exprimă o opţiune de vot ar alege PNL, iar 50,4% PSD, 43,2% dintre respondenţii cu studii medii care exprimă o opţiune de vot ar alege PNL, iar 34, % PSD, în vreme ce 35,7% dintre respondenţii cu studii superioare care exprimă o opţiune de vot ar alege PNL, iar 29,5% PSD.

Pe de altă parte, 43,6% dintre respondenţii care exprimă o opţiune de vot şi locuiesc în mediul urban ar alege PNL, iar 31,2% PSD, în timp ce 35,8% dintre respondenţii care exprimă o opţiune de vot şi locuiesc în mediul rural ar alege PNL, iar 42,6% PSD.

Întrebaţi dacă ar vota un partid nou înfiinţat, 36,2% dintre români răspund pozitiv, 33,7% – nu, în timp ce 30,1% declară că nu sunt hotărâţi (21,4%) sau aleg varianta NS/NR (8,7%).

‘Dintre cei 30,1% dintre respondenţi care nu sunt hotărâţi sau nu răspund la întrebarea privind disponibilitatea de a vota un partid nou înfiinţat, 28,7% ar fi dispuşi să acorde votul unei astfel de formaţiuni dacă ar promova persoane care nu au mai fost până acum afiliate politic. 7,9% nu ar vota un asemenea partid, 44,4% nu sunt hotărâţi, iar 19% aleg varianta NS/NR’, relevă sondajul INSCOP.

Pe aceeaşi serie de întrebări, 47,2% din populaţie consideră că este nevoie de partide noi în România deşi apreciază că acestea au şanse reduse să supravieţuiască. Totodată, 40,7% dintre votanţi susţin apariţia unor noi formaţiuni deşi cele înfiinţate în ultima perioadă au dezamăgit, iar 41,6% dintre români consideră că toate partidele existente ar trebui să dispară şi să fie înlocuite cu unele noi, mai relevă sondajul INSCOP.

Sondajul INSCOP a fost realizat la comanda Adevărul în perioada 26 noiembrie – 2 decembrie 2015. Volumul eşantionului a fost de 1.071 persoane şi este reprezentativ pentru populaţia României de 18 ani şi peste 18 ani. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%