Programul Politic al Partidului Noua Românie

Programul politic al Partidului Noua Românie - „Românul înainte de toate”

Programul politic a fost conceput pornind de la premisa OMUL înaintea STATULUI. Cu prioritate programul PNR are la bază zece piloni:

Transparență – Fiecare instituție publică este în slujba cetățeanului și finanțată de cetățean. Cheltuielile, activitățile și modul de lucru trebuie să fie transparent.

Dreptate - Toți vrem dreptate, o justiție unică, aplicabilă pentru toți. Legea să fie aplicată în mod egal și nepărtinitor. Să avem toți parte de dreptate, indiferent de statutul social.

Copii - Propunem un sistem educațional modern, care să includă sportul ca ramură importantă a educării populației, dublat de materiile vocaționale și de dezvoltarea personală.

Muncă - Dacă avem loc de muncă, vom avea bani să ne putem hrăni sănătos, să putem întemeia o familie, să ne educăm, să evoluăm.

Mediu - Grija pentru mediul înconjurător reprezintă de fapt polița de asigurare pentru o viață sănătoasă a populației. Industrializarea necontrolată, defrișările masive, poluarea excesivă au făcut ca mediul înconjurător să aibă de suferit și, drept urmare, populația suportă consecințele.

Infrastructură – Dacă avem drumuri, străzi, autostrăzi, putem circula repede și în siguranță. Ne putem dezvolta economic, turistic, social.

Sănătate - Dacă avem unități medicale la standarde europene în fiecare localitate, ne putem trata eficient în propria țară.

Cultura - Face parte integrantă din istoria unui popor. Prin intermediul culturii, o nație își prezintă bogățiile lumii întregi.

Apărare  - În contextul geopolitic actual, apărarea națională reprezintă un factor cheie în strategia de securitate a României, iar calitatea de membru NATO ne conferă o siguranță în acest sens.

Economie – Economia României poate fi competitivă la nivel european dacă legislația națională este simplă și stabilă, iar sistemul de impozitare  este unul flexibil și să permit dezvoltarea mediului de afaceri și implicit a economiei.

Parlament

Noua Românie dorește reducerea numărului de senatori și deputați la 215 parlamentari.  Parlamentul va rămâne bicameral, cu Senat și Camera Deputaților. Norma de reprezentare va fi de doi senatori și trei deputați la nivel de județ/București/Diaspora.

Reducerea numărului de parlamentari la 215, la care se adaugă mandatele de deputați pentru minoritățile naționale. Această măsură va reduce cu 60% cheltuielile anuale de funcționare a Parlamentului României și va eficientiza activitatea legislativului.

În momentul în care un senator sau deputat este numit ministru sau prim ministru, va fi suspendat din funcția de senator sau deputat și va încasa doar indemnizația de ministru sau prim ministru.

Un cetățean român poate deține doar două mandate, fie senator, fie deputat, care pot fi și consecutive.

Proiectele de lege se vor furniza senatorilor și deputaților în format electronic, prin email, sau prin crearea unei platforme online de acces, eliminându-se astfel costurile inutile cu multiplicarea la xerox a propunerilor legislative.

Pentru combaterea traseismului politic, senatorii și deputații își vor pierde mandatul dacă demisionează din partidul pe listele căruia au candidat sau au fost  excluși din partidul respectiv.

Minoritățile naționale vor avea reprezentanți  în Parlament dacă adună minim 10,000 de voturi. În cazul în care niciunul dintre reprezentanții minorităților naționale nu adună minimum 10,000 de voturi, minoritățile naționale vor primi trei mandate de deputați.  Alocarea acestora se va face în ordinea voturilor primite în alegeri. Primii trei clasați, în funcție de numărul de voturi, vor primi mandatele în Parlament.

Pragul electoral pentru alegerile parlamentare se va scădea la 3%, iar partidele care nu îndeplinesc pragul electoral vor primi mandate de senatori și deputați în funcție de numărul voturilor primite, potrivit normei de reprezentare.

Eliminarea listelor de semnături pentru toate tipurile de alegeri: locale, parlamentare, europarlamentare și prezidențiale.

Administrația publică

Toate instituțiile publice vor afișa lunar pe site-ul oficial cheltuielile efectuate și contractele încheiate. Aceeași regulă se va aplica și ONG-urilor și companiilor care derulează programe și activități cu bani publici.

Informatizarea integrală a sistemului de administrație publică și conectarea acestuia la o bază unică a poliției, jandarmeriei,  administrației financiare, cât și a serviciului de evidență a populației, astfel încât contribuabilii să nu mai fie puși pe drumuri pentru a plimba hârtii de la o instituție la alta.

În momentul în care se efectuează plata unei taxe, a unui impozit sau a unei amenzi, în sistem  va apărea această notificare, pentru a putea fi vizualizată în timp real de către instituțiile publice locale și centrale.

Eliberarea pe loc a cărții de identitate, prin crearea unui sistem electronic la nivelul fiecărei primării. Cartea de identitate se va putea elibera la orice birou de Evidenţă a Populaţiei, indiferent de localitatea de domiciliu.

Cazierul judiciar și fiscal se vor elibera și prin sistem online, în timp real, în baza completării unui formular online pe site-ul Ministerului Administrației și Internelor.

Profesionalizarea funcționarilor publici și remunerarea corespunzătoare a acestora, în baza unui sistem de bonusare care să aibă în vedere volumul de muncă și feedback-ul contribuabililor.

Modificarea legii administrației  publice locale astfel încât consiliile locale și primăriile să nu mai poată demara lucrări de construcție de parcuri, terenuri de sport, baze sportive, dacă localitatea nu deține infrastructură rutieră (toate drumurile din localitate să fie asfaltate) și rețea de canalizare.  Conectarea locuitorilor la rețeaua de electricitate, la cea de apă potabilă și la cea de gaze.

Reformarea Poliției Române atât sub aspect organzatoric, cât și sub aspectul profesionalizării polițiștilor și personalului auxiliar.

În fiecare comună va exista o Secție de Poliție la care vor activa minim trei polițiști. Secția de Poliție va avea în dotare un autoturism, conexiune la internet de mare viteză și program de permanență la sediu 24 din 24.

Echiparea cu echipamente moderne şi perfecţionarea permanentă a cadrelor din MAI.

Modernizarea sediilor secțiilor de poliție din toată țara în decurs de patru ani, prin accesarea de fonduri europene și prin acordarea a 20% din banii colectați din amenzile aplicate de agenții de poliție la nivel național.

Echiparea polițiștilor, jandarmeriei și a tuturor organelor de control cu mini-camere de filmat cu microfon, pentru a diminua abuzurile comise de aceștia.

Instalarea de camere de luat vederi în toate punctele de control la frontieră. Agenții vamali și polițiștii de frontieră vor avea montate pe echipament camere video.

Poliția Rurală se va desființa și se va reintegra în Poliția Română, cu atribuții locale la nivel de comune, la fel ca și poliția dintr-un oraș sau municipiu. Reorganizarea Poliției Rurale este necesară pentru a-i crește autoritatea în comune,  pentru a reduce considerabil infracționalitatea în mediul rural.

Desființarea Poliției Locale. Personalul și logistica vor fi transferate la Poliția Română.

Pentru a putea fi transferați în structurile Poliției Române, angajații Poliției Locale vor fi instruiți în școlile deținute de MAI.

Se va înființa Poliția Animalelor, structură autonomă, aflată în subordinea Ministerului Administrației și Internelor.

Modernizarea penitenciarelor  pentru a îndeplini condițiile impuse de legislația europeană, astfel încât România să nu mai fie nevoită să plătească despăgubiri în baza deciziilor CEDO.

Mass Media

Presa este și va rămâne a patra putere în stat. I se va garanta libertatea de exprimare și se va stopa orice tentativă de control sau cenzură.

Încheierea unei convenții între SRTV (Societatea Română de Radio și Televiziune) și facultățile de jurnalism de stat, privind efectuarea stagiilor de practică.

Toate televiziunile și radiourile din România vor fi obligate să difuzeze 30% muzică românească și produse cinematografice românești din totalul difuzărilor de muzică și producții cinematografice, pentru susținerea industriei muzicale și cinematografice  naționale.

Justiție

O țară fără justiție reală și funcțională, aplicabilă în mod egal fiecărui cetățean, nu are nicio șansă de dezvoltare.

Justiția este un serviciu public finanțat de către cetățeni, pentru a li se asigura o justă judecată, drept urmare este necesară adoptarea în regim de urgență a Legii răspunderii magistraților.

Adoptarea Legii răspunderii magistraților, astfel încât judecătorii, procurorii și grefierii să răspundă administrativ și penal pentru erorile judiciare comise cu sau fără intenție.

Proiectul de lege inițiat de PNR nu afectează independența magistraților. Legea  produce efecte doar după ce magistratul a greșit. Drept urmare, Legea răspunderii magistraților are rolul de a sancționa disciplinar și material pe magistrații care au dat sentințe greșite în urma cărora statul român a fost obligat la despăgubiri, prin deciziile instanțelor superioare naționale și de către CEDO.

În situația în care un cetățean român condamnat de o instanță din România are câștig de cauză la CEDO, iar statul român este obligat să plătească despăgubiri, toți magistrații implicați în procedura judiciară care a dus la comiterea unui abuz vor fi anchetați disciplinar de și întreaga sumă plătită de statul român drept despăgubire va fi imputată magistraților culpabili.

După caz, legea va prevedea și sancțiuni clare pentru magistrații care, cu sau fără intenție sau chiar cu rea credință, comit abuzuri și încalcă legea și procedurile judiciare. Aceste sancțiuni merg de la avertismente, penalizări materiale, suspendarea din funcție,  până la excluderea din magistratură, în situații grave de abuz și eroare judiciară.

Legea răspunderii magistraților va cuprinde și sancțiuni clare pentru procurorii și judecătorii care practică un comportament abuziv, dictatorial și lipsit de norme elementare de bun simț față de martori, inculpați, condamnați și avocați, în timpul anchetelor penale și în timpul ședințelor de judecată.

În ultimii zece ani România a fost obligată de CEDO – Curtea Europeană a Drepturilor Omului -  să plătească despăgubiri de peste 45 de milioane de euro din cauza abuzurilor din justiție și a erorilor judiciare.

Se va modifica legislația judiciară astfel încât să se pună accentul pe recuperarea prejudiciilor, pe efectuarea muncii în folosul comunității și mai puțin pe aplicarea de pedepse cu executare.

Se va elimina din Codul de Procedură Penală sintagma ”suspiciune rezonabilă”, întrucât o persoană nu poate fi reținută și arestată pe suspiciuni, ci pe probe indubitabile.  Datoria procurorului este de a  dovedi  vinovăția unei persoane,  nu doar  s-o presupună. Se va  aplica  prezumția de nevinovăție.

Se va reveni la vechea formă de proceduri judiciare, prin reintroducerea recursului. Astfel, vor exista trei forme de judecată: fond, apel și recurs.

Înalta Curte de Casație și Justiție va avea câte cinci complete de judecată în recurs, atât la secția civilă, cât și la cea penală. Completul de Judecată pentru recurs la Înalta Curte va fi format din cinci judecători.

Pentru degrevarea instanțelor de judecată și a procurorilor se va mări numărul de locuri anual la Institutul Național al Magistraturii.

Modificarea legislației privind aplicarea măsurii de arest preventiv, în sensul introducerii de criterii clare în baza cărora procurorul să poată cere măsura arestului preventiv, iar judecătorul s-o poată  aplica.

Partidul Noua Românie va depune la Parlament un amendament privind modificarea statutului procurorului, în sensul că procurorii nu vor mai fi considerați magistrați, ci funcționari ai statutului.

Procurorii reprezintă interesele statului într-un proces, ei sunt acuzatorii, deci nu au cum să înfăptuiască justiția. Doar judecătorii sunt cei care înfăptuiesc justiția și, drept urmare, sunt considerați magistrați.

Persoanele condamnate definitiv și irevocabil pentru fapte de corupție nu vor mai putea fi angajate în sistemul public de stat și nici nu vor mai avea dreptul să candideze la funcții de demnitate publică.

Persoanele care au produs accidente rutiere soldate cu cel puțin un mort nu vor mai avea dreptul să conducă pe o perioada de 5 ani.

Pentru cazurile de violență domestică, viol, tâlharie, agresiune fizică, se vor mări pedepsele.

Nu va mai exista imunitate în fata justiției pentru persoanele asupra cărora se fac cercetări pentru fapte de corupție sau asimilabile. Aceste persoane vor avea obligația  de a se pune la dispoziția organelor de cercetare penală imediat ce sunt solicitate, indiferent de funcția pe care o dețin. Acest lucru va fi obligatoriu prin lege și prevăzut în mod expres în fișa tuturor posturilor publice.

Persoanele care desfășoară activități de cercetare penală (polițiști, procurori) vor avea întreaga răspundere față de rezultatele activității lor profesionale. În cazul în care aduc acuzații de natură a prejudicia pe nedrept diferite persoane fizice sau juridice, ei vor putea fi de asemenea trași la răspundere penală și materială și se vor supune prevederilor anterioare.  De asemenea, toată răspunderea materială pentru procesele pierdute la instanțele europene va cădea doar asupra persoanelor vinovate de procesele greșite, nu asupra statului român.

Simplificarea legislației și reducerea termenelor de soluționare a dosarelor de retrocedare a terenurilor și imobilelor naționalizate. Simplificarea procedurilor de expropriere în cazul lucrărilor de utilitate publică.

Inspecția Judiciară va deveni  instituție autonomă  sub coordonarea Senatului României, iar Președintele Inspecției Judiciare va fi ales prin examen.

Procurorul General al României va fi ales pentru un mandat de patru ani, de către toți procurorii din România.  Procurorul General poate fi suspendat din funcție pentru abateri grave, de către Ministrul Justiției.  Procurorul General poate fi demis de Ministrul Justiției, în cazul în care este anchetat  și condamnat definitiv.  Procurorul General poate fi revocat din funcție prin vot de către procurorii care l-au ales. Procurorul General numește și revocă șefii DIICOT și DNA pentru un mandat unic de doi ani.

Procurorul este obligat să dea o soluție în cazul unei anchete asupra unei infracțiuni la care sesizarea se face prin plângere prealabilă, în maxim 6 luni de la înregistrarea acesteia. În caz contrar, procurorul este suspendat șase luni din activitate.

Se va introduce controlul psihologic obligatoriu, anual, pentru toți judecătorii și procurorii. Cei care nu trec examenul psihologic vor fi excluși din magistratură.

Legislație

Crearea unei biblioteci legislative virtuale, unde se vor publica toate legile adoptate de Parlament și aflate în vigoare.

Organizarea legislației românești pe coduri, la fel ca cel al muncii și cel din justiție. Toate legile în domeniul sănătății vor fi grupate în Codul Sănătății, la fel se va întâmpla și cu legile din Educație, Sport, Mediu, etc.

Se va modifica legea de funcționare a Curții Constituționale, în sensul că instituția care face numirea unui judecător poate să și revoace mandatul acelui judecător. Mandatul unui judecător va fi de numai trei ani, fără posibilitate de prelungire sau de acordare a unui nou mandat. Pe durata exercitării funcției de Judecător al Curții Constituționale magistratul nu mai poate cumula salariul cu pensia.

Primarii vor fi aleși în două tururi de scrutin, dacă în primul tur niciunul dintre candidați nu a obținut 50%+1 din numărul voturilor exprimate. Validarea alegerilor locale se va face dacă la scrutin participă, în fiecare localitate, minimum 51% dintre localnicii cu drept de vot.

Alegerile  parlamentare și prezidențiale vor fi validate dacă la vot vor veni cel puțin 51% dintre românii cu drept de vot. În caz contrar, se va realiza un al doilea tur de scrutin, ce poate fi validat cu o prezență de minimum 30% din numărul românilor cu drept de vot.

Introducerea pe buletinul de vot, indiferent de tipul de alegeri, a unei rubrici cu textul NICIUNUL DINTRE CANDIDAȚI.

Astfel, alegătorul  va avea șansa să-și poată exprima dreptul de vot și să respingă toți candidații, în cazul în care consideră că niciunul nu merită votul său.

În cazul în care numărul voturilor înregistrate la rubrica NICIUNUL DINTRE CANDIDAȚI însumează 51% din numărul voturilor exprimate, toți candidații de pe listă vor fi invalidați și nu  vor mai avea dreptul să participe la următorul tur de scrutin.

Serviciile Secrete din România nu vor mai avea dreptul să desfășoare activități economice.

Partidele politice care acordă foloase necuvenite alegătorilor (bunuri, alimente, bani) pentru a obține voturi, cât și cele care fraudează scrutinul electoral la care participă, vor fi descalificate din cursa electorală.

COPIII și TINERETUL – Investiție sigură în viitorul României

Cea mai de preț investiție pe care Noua Românie dorește să o facă este cea în oameni, în români, prin educarea lor, prin oferirea de servicii medicale europene, prin creșterea nivelului de trai. Noua Românie promovează tinerii competenți, potrivit calificării și specializării lor. PNR va pune capăt nepotismelor, corupției și incompetenței din România.

PNR va iniţia o lege prin care se va înfiinţa o Autoritate Naţională pentru Copii şi Tineri, prin intermediul căreia se va derula un program naţional. În baza acestei legi, statul va deschide câte un cont bancar la CEC Bank pentru  fiecare copil născut  începând cu data de 1 ianuarie 2018  şi va depune zilnic câte un euro în fiecare cont până la împlinirea vârstei de 18  ani,  astfel încât, în contul fiecărui copil să se adune, cu tot cu dobânzi, suma de 10.000 de euro. Banii vor putea fi uzilizaţi doar după vârsta de 18 ani, în următoarele situaţii: pentru studii universitare, pentru a-şi deschide o afacere, pentru a-şi achiziţiona o locuinţă şi pentru a se trata în caz de boală ce necesită tratament costisitor.

Această lege cu depozitul bancar are rolul de a recompensa  fiecare copil născut în România, un fel de mulţumire din partea statului pentru că a venit pe lume. În acelaşi timp, aceasta va fi dovada că statul se gândeşte la  copil şi  la viitorul lui, în sensul că, în momentul  în care copilul va deveni major,  el va avea un ajutor ca să pornească pe un nou drum în viaţă.

Depozitul bancar va fi acordat doar titularului și doar dacă acesta va urma şcoala şi va absolvi 12 clase. Depozitul bancar nu se moşteneşte şi nu poate fi transferat către o altă persoană, indiferent de gradul de rudenie.

Depozitul are şi rolul de a ajuta tinerii care provin din familii cu resurse financiare reduse pentru a putea să-şi continue studiile şi să absolve o facultate, astfel încât să crească gradul de educaţie al cetăţenilor.

Educație prin Sport

Noua Românie propune un sistem educațional modern, care să includă sportul ca ramură importantă a educării populației, dublat de materiile vocaționale și de dezvoltare personală.

Învățământul devine gratuit și obligatoriu pentru 12 clase.

Modificarea programei școlare începând cu clasa I, prin reducerea volumului de informații predate elevilor. Regândirea programei școlare astfel încât elevul să fie educat și nu bombardat cu informații inutile.

Accentul va fi pus pe acumularea de informaţii zi de zi, în timpul orelor de curs, pe implementarea unui sistem modern de interacţiune cu elevul și pe implicarea acestuia pentru a-i capta atenţia. Se va încuraja colaborarea între elevi și nu concurența.

Principiul de bază pe care trebuie să-l aplice profesorul  va fi  acela de a nota elevul pentru ceea ce ştie, nu  de a-l pedepsi  pentru ceea ce nu ştie.

Mutarea centrului de greutate pe testele, lucrările, tezele şi verificările săptămânale, lunare, semestriale, astfel încât examenele de la evaluarea naţională şi bacalaureat să nu mai fie o problemă pentru elevi, ci mai degrabă o formalitate prin care să se încheie un ciclu gimnazial, respectiv liceal.

Recalificarea profesorilor prin obligativitatea de a absolvi seminarii de dezvoltare personală și de psihologie, pentru a îmbunătăți calitatea actului de predare.

Desființarea programului ”Laptele și cornul” și înlocuirea acestuia cu programul ”Masă caldă pentru elevi”, după cum urmează: în primul an, programul se va introduce pentru clasele I-IV, în al doilea an programul se va extinde și la clasele V-VIII, iar în anul trei de implementare programul va include și elevii de liceu.

Reintroducerea uniformelor și legitimațiilor în școli de la clasa I până la clasa a XII-a. Fiecare școală va avea o uniformă personalizată, aprobată de Consiliul de Conducere al Școlii împreună cu elevii.

Eliminarea calificativelor pentru clasele I-IV și revenirea la sistemul de apreciere prin note de la 4-10.

Toate instituțiile de învățământ preuniversitar din România trebuie să implementeze Catalogul Electronic, Astfel, părinții vor putea avea acces la informații despre fiecare copil la un click distanță.

Eliminarea manualelor alternative. Odată la cinci ani se va realiza o selecție națională pentru toate materiile, la nivelul Ministerului Educației, în urma căreia o singură carte va fi aleasă pentru a fi folosită la predarea în școli.

Desființarea clasei zero și revenirea la sistemul cu trei ani de grădiniță. Copiii vor începe școala cu clasa I, cel mai devreme la vârsta de șase ani împliniți.

La gimnaziu, elevii vor studia doar câte patru ore pe zi, clasele V-VIII doar câte cinci ore pe zi de luni până vineri, iar la liceu se vor studia doar câte șase ore pe zi de luni până vineri.

Modernizarea în patru ani a tuturor instituțiilor de învățământ din sistemul de stat și conectarea acestora la internet. Elevii din casele I-IV nu vor mai avea teme pentru acasă.

Introducerea în programa obligatorie a unor materii pentru dezvoltare personală: educaţie financiară, materii vocaţionale, educaţie civică. Introducerea de materii opţionale la clasele V-XII precum educaţie sexuală, protecţia mediului, istoria religiilor,  educaţie rutieră.

Organizarea la nivelul fiecărei școli din localitate a cursurilor gratuite de limba și literatura română pentru toate vârstele,  în scopul reducerii analfabetismului în România.

Dezvoltarea și implementarea (cu adoptarea unei norme didactice diferite) unor programe de educație  prin sport, artă (dans/uri, cor, instrumente de cântat), incluzând și „After school”.

Pentru elevii din clasele V-VIII se vor reintroduce testări de identificare a aptitudinilor profesionale/vocaționale,  pentru a contribui astfel la îndrumarea profesională a elevilor și pentru a eficientiza procesul decizional.

Elevii vor fi implicați în activități extracuriculare fără de care să nu fie posibilă promovarea anului,  pentru a contribui la formarea personalității fiecărui elev.

Modificarea curiculei școlare la liceu, astfel încât aceasta să fie adaptată profilului studiat.

Profilurile  tehnologice se vor axa pe studierea materiilor de specialitate, astfel încât la finalul celor 4 ani de liceu elevii să dobândească o calificare la nivel de studii medii, certificată printr-un atestat profesional care să le permită angajarea potrivit calificării obținute.

În sistemul universitar se vor acorda trei tipuri de burse: sociale (pentru studenții cu probleme financiare), de studiu (de la media 8,50 în sus) și de performanță (media 10). Bursele se acordă anual și cuantumul lor va fi stabilit anual prin Ordin de Ministru și va fi același pentru toate universitățile de stat, indiferent de profil sau de anul de studiu.

Cuantumul burselor de studiu și performanță trebuie să asigure cazarea și masa studenților în cadrul căminelor universitare. Se vor acorda burse de studii semestriale, în funcţie de rezultatele obţinute, începând cu clasa a V-a până la clasa a XII-a, după cum urmează (locurile 1, 2, 3 si 2 mențiuni).

Acordarea alocaţiei pentru copiii cu vârsta cuprinsă între 6-18 ani va fi condiţionată de prezenţa la şcoală. Alocaţiile copiilor se vor vira pe carduri cu care se pot cumpără doar produse alimentare, articole vestimentare, materiale școlare și produse IT. În acest fel se va stopa cheltuirea neadecvată a alocației copiilor.

Participarea gratuită și obligatorie a tuturor cadrelor didactice la cursuri de pregătire profesională  și la evaluare periodică, atât la nivelul grădinițelor, cât și în sistemele preuniversitar și universitar.

Uniformizarea programelor școlare pentru toate clasele în funcție de specializare, astfel încât, indiferent de localitatea unde se află grădinița, școala sau liceul, elevul să studieze după aceeași programă școlară și după aceeași curiculă, potrivit anului de studiu.

Uniformizarea tuturor curiculelor universitare din România, atât la stat cât și în mediul universitar privat, astfel încât la același profil să existe același trunchi comun obligatoriu de studiu, în funcție de specializare, cu număr identic de ore.

Cifra de școlarizare cerută anual de universități, fie de stat, fie private, va fi aprobată de Ministerul Educației doar dacă 80% din numărul locurilor scoase la concurs sunt acoperite de contracte de colaborare încheiate cu companiile și instituțiile de profil. Această măsură este menită să coreleze cifra de școlarizare cu oferta  de pe piața muncii și  să pună  capăt fabricilor de diplome care scot pe bandă rulantă șomeri de lux.

Creșterea treptată a remunerației personalului didactic și auxiliar în concordanță cu performanțele realizate cu elevii și studenții.

Acordarea de bonusuri pentru profesori în funcție de rezultatele obținute de elevi la olimpiadele naționale și internaționale.

Implicarea statului în crearea și promovarea de centre europene de cercetare în România,  pentru a folosi capacitățile deja existente și a atrage noi resurse umane competente.

PNR va susține cercetarea științifică prin acordarea de fonduri pentru proiecte coordonate de tineri cercetători, doctori în ştiinţe; astfel se consolidează masa critică de cercetători necesară pentru participarea la proiecte cu finanțare internațională și obținerea de rezultate științifice remarcabile / de prestigiu.

Depolitizarea integrală a instituțiilor de învățământ. Alegerea conducerii și a cadrelor didactice  va fi  realizată aplicând alte criterii: pregătire profesională, capacitate managerială. Profesorii nu vor avea voie să facă parte din partide politice atâta timp cât dețin o funcție de conducere în cadrul unității de învățământ.

Dezvoltarea unei platforme online de interacțiune între profesori și părinți.

O clasă poate fi constituită la nivelul unei școli, indiferent de anul de studiu, dacă sunt minimum 18 elevi. Clasa nu va depăși cifra de maximum 25 de elevi.

Toate unitățile de învățământ, începând de la clasa I și până la clasa XII, vor avea inclusă în programa școlară, în cadrul programului “Săptămâna altfel”, o acțiune de reciclare tematică pe durata unei zile.

Reînfiinţarea Școlilor de Arte și Meserii, cu specializări în funcție de cererea forței de muncă din localități.

Introducerea sistemului național de repartizare a absolvenților de liceu și facultăți de stat în companiile deținute de statul român, în funcție de media obținută la bacalaureat, respectiv la licență, cumulate cu anii de studiu.

Școlile vor fi securizate prin colaborare cu Jandarmeria, astfel încât să se elimine riscul de pătrundere  în unitățile de învățământ a persoanelor străine care să pună în pericol viața elevilor și a profesorilor.

Înființarea Campionatelor Naționale  Școlare, cu trei etape de desfășurare: locală (la nivel de școală), județeană și națională. Scopul Campionatelor Naționale Școlare este de a stimula competiția între elevii din toată țara, de a-i îndemna să facă sport, mișcare.

Campionatele Naționale Școlare se vor realiza anual pentru elevii din clasele V-XII, iar cei care devin campioni naționali sau internaționali la o probă sportivă și sunt elevi în clasa a XII-a vor putea accede direct la o facultate de profil din România, fără a mai susține examentul de admitere.

Pentru a se putea derula Campionatele Naționale Școlare, Noua Românie va cuprinde în bugetul de stat fonduri consistente pentru dezvoltarea și modernizarea bazelor sportive  în

fiecare unitate de învățământ din țară și pentru constituirea la nivel județean a unui complex sportiv care să acopere o paletă cât mai largă de discipline sportive.

Înființarea Campionatelor Naționale Universitare, pentru a dezvolta în acest fel sportul universitar și a stimula competiția între universități, indiferent de profil.

Mărirea numărului orelor de sport pentru clasele V-XII de la 2 ore la 3 ore pe săptămână.

Fiecare copil cu vârsta cuprinsă între 6-18 ani care face parte dintr-o familie în care s-a întâmplat unul din următoarele evenimente: deces în familie gradul I, deces în familie gradul II, divorț, abandon familial, violențe domestice sau abuzuri, va avea parte prin lege de consiliere psihologică, acest serviciu fiind oferit în mod gratuit de către școala la care este înscris copilul în cauză, la finalul programului școlar.

Tinerii pot fi educați și integrați în societate prin sport. Putem avea un popor sănătos dacă este hrănit corespunzător și dacă face mișcare. Sportul este liantul perfect între educație, disciplină și evoluție.

Noua Românie vrea să educe tinerii prin sport și să îndemne populația la mișcare, acțiune, competiție. Drept urmare, sportul va fi una dintre prioritățile programului de guvernare al PNR pentru următorii patru ani.

Creșterea numărului de ore de sport de la două la trei pe săptămână începând cu clasa a V-a, înființarea Campionatelor Naționale  Școlare și Universitare, dezvoltarea la nivel județean a unor baze sportive complexe care să acopere majoritatea sporturilor, reprezintă principalele acțiuni prin care dorim să stimulăm sportul în România la scară națională.

Se vor accesa fonduri europene pentru modernizarea bazelor sportive ale școlilor și liceelor cu profil sportiv. Profesorii de la cluburile sportive vor fi remunerați financiar în funcție de performanțele obținute.

Muncă

Eliminarea pensiilor speciale atât pentru parlamentari cât și pentru toate categoriile socio-profesionale. Stabilirea pensiilor în funcție de cotizație.

Declararea și introducerea la vechimea în muncă a tuturor indemnizaţiilor şi primelor primite de un angajat.

Înființarea Autorității Naționale pentru Vîrstnici, prin intermediul căreia statul se va îngriji de bătrânii fără aparținători.

Autoritatea va semna un contract de asistenţă cu bătrânii care doresc să fie îngrijiţi. Indiferent de venitul realizat de aceștia din pensie sau din alte surse, Autoritatea le va angaja un asistent personal care să-i îngrijească până la sfîrşitul zilelor.

Autoritatea se va ocupa şi de funeralii potrivit orânduielilor bisericeşti. După moartea persoanelor îngrijite de Autoritate, bunurile acestora vor intra în proprietatea Autorităţii Naţionale pentru Vârstnici, care le va valorifica pentru a se putea autosusţine. Persoanele care necesită îngrijire permanentă vor fi cazate în centre zonale ale Autorităţii, unde vor beneficia de asistenţă socială, medicală şi îngrijire.  

Pilonul II al pensiei private obligatorii va reveni la pilonul de stat, pentru ca sistemul public de pensii să devină sustenabil.

Reducerea sărăciei în România se poate face doar prin crearea de noi locuri de muncă și printr-o salarizare europeană a angajaților.

Vom avea creștere economică și un nivel de trai crescut doar atunci când nivelul de salarizare va fi apropiat de media europeană.

Crearea de noi locuri de muncă, în special pentru tinerii absolvenți de liceu și facultate, reprezintă o prioritate pentru Noua Românie.

Crearea de noi locuri de muncă se va realiza prin reducerea birocrației în mediul privat, prin înlesnirea înființării de companii și prin relaxarea fiscală pentru firmele debutante.

Companiile care vor angaja cu normă întreagă absolvenți de liceu și facultate, pentru o perioadă de minim cinci ani, , vor primi de la bugetul de stat o subvenție de 1000 de euro pentru fiecare angajat. Alocarea subvenției se face la finalul anului, fracționat câte 200 de euro pe an.

La prețuri și taxe europene dorim să avem și salarii europene pentru români. În patru ani, salariul minim net pe țară pentru persoanele necalificate și cele cu studii medii va ajunge la 2000 de lei, iar cel pentru persoane cu studii superioare la minimum 3000 lei.

Plafonarea tuturor salariilor directorilor din companiile de stat și instituții publice la nivelul salariului Președintelui României. Directorii de companii de stat vor primi un bonus de performanță dacă își vor atinge obiectivele prevăzute în contractul de management. Bonusul de performanță se acordă la finalul anului și este negociat prin contractul de management, însă nu poate fi mai mare de 50,000 de euro pe an.

Persoanele care au obținut gradul I de invaliditate pentru că și-au pierdut iremediabil vederea, un picior, o mână sau sunt imobilizați la pat din cauza unor boli locomotorii degenerative nu vor mai fi chemați anual la comisie pentru reevaluare. Certificatul de invaliditate cu gradul corespunzător se va acorda pe viață.

Se vor desființa ajutoarele sociale garantate de stat pentru persoanele fără venit. Aceste ajutoare vor fi înlocuite cu un sistem de protecție socială care va prevedea acordarea condiționată a unui venit lunar de 80% din salariul minim brut pe țară timp de maximum șase luni. Acordarea acestui ajutor financiar va fi condiționată de prezența la cursuri de recalificare și de participarea la interviuri de angajare intermediate fie de Agenția de Forță de Muncă, fie de  Autoritățile Locale.

Concedierile colective se vor face prin informarea Agențiilor Județene de Ocupare a Forței de Muncă, cu minimum 30 de zile înainte de declanșarea procedurii.

În urma concedierii colective, fiecare angajat care rămâne fără loc de muncă va avea dreptul la doar două salarii compensatorii, iar angajatorul nu va mai putea angaja nicio persoană timp de 18 luni.

În cazul în care compania dorește să facă reangajări, ea va fi obligată să contacteze toți angajații concediați, pentru a-i oferta cu un nou contract de muncă. Doar după ce toți cei care au fost concediați au fost contactați și, fie au acceptat să revină la locul de muncă, fie au refuzat în scris oferta de reangajare,  iar necesarul de personal nu a fost acoperit, va putea angajatorul  să angajeze  de pe piața liberă a forței de muncă, prin proceduri de interviu și perioadă de probă.

Dacă angajatorul are disponibile posturi care nu corespund cu pregătirea profesională a personalului disponibilizat, el va oferi cursuri de calificare în colaborare cu ANOFM, mai ales dacă persoanele respective se află încă în șomaj.

În cazul concedierilor colective, compania nu va mai avea dreptul să solicite angajaților rămași să efectueze ore suplimentare.

Introducerea în Revisal a unei opțiuni de evidență a muncii prestate de zilieri. Introducerea informațiilor despre zilieri se va putea realiza zilnic, în sistem electronic, de către fiecare angajator.

Transmiterea automată în sistem online a datelor despre salariat necesare dosarului de pensie, de către ITM la Casa Județeană de Pensii. Transmiterea datelor se va face la cererea Casei de Pensii, după ce persoana care îndeplinește criterul de vârstă depune în acest sens o cerere prin care solicită acordarea pensiei. Cererea tip va include numele și prenumele solicitantului, CNP-ul, adresa și datele de identificare ale ultimului angajat (Nume, CUI), precum și rubrica pentru deschiderea contului bancar la CEC Bank sau opțiunea de a primi pensia prin poștă.

În maximum 30 de zile de la depunerea cererii de pensionare, Casa Județeană de Pensii trebuie să o soluționeze. Solicitantul va primi banii printr-un cont deschis la CEC Bank și îi va putea ridica de la ghișeul băncii,  de la bancomat cu ajutorul cardului atașat la contul curent sau acasă, prin intermediul Poștei Române.

Pentru combaterea muncii la negru, Noua Românie va elabora un pachet legislativ ce vizează modificarea Codului Muncii și a Codului Fiscal, astfel încât companiile să nu mai fie nevoite să angajeze personal fără forme legale.

Dublarea amenzilor pentru companiile care angajează personal fără forme legale și obligarea angajatorului la plata contribuțiilor la bugetul de stat pentru fiecare salariat fără forme legale, retroactiv pe minimum două luni.

Mediu

Grija pentru mediul înconjurător reprezintă de fapt polița de asigurare pentru o viață sănătoasă a populației. Industrializarea necontrolată, defrișările masive, poluarea excesivă au făcut ca mediul înconjurător să aibă de suferit și, drept urmare, populația suportă consecințele.

Interzicerea tăierii pădurilor și a exportului de masă lemnoasă brută pe o perioadă de 10 ani.

Interzicerea în totalitate a introducerii și depozitării deșeurilor toxice și menajere pe teritoriul României.

Ecologizarea zonelor afectate de mineritul excesiv, interzicerea folosirii cianurilor în extracția de metale aurifere, managementul gropilor de gunoi reprezintă priorități pentru Noua Românie la capitolul Mediu.

Accesarea de fonduri europene pentru ecologizarea zonelor miniere aflate în paragină reprezintă una dintre soluțiile de stopare a efectului nociv al iazurilor de decantare.

Noua Românie va interzice utilizarea cianurilor pentru zăcământul aurifer de la Roșia Montană, precum  și pe întreg teritoriul României.

Exploatarea de la Roșia Montană va fi făcută de o companie națională deținută integral de stat, iar procedura va fi aleasă de specialiști, astfel încât efectele asupra florei, faunei și populației să fie minime.

Ecologizarea râurilor și lacurilor, concomitent cu reamenajarea albiilor râurilor și continuarea procesului de îndiguire. Aceste măsuri au drept scop menținerea curată a apei râurilor, precum și reducerea la minimum a riscului de inundații în zonele limitrofe râurilor.

Conceperea unui plan naţional de împădurire pe o perioadă de 10 ani.

Introducerea unei pedepse de a planta 10 copaci pentru fiecare copac tăiat ilegal, pe cheltuiala făptuitorului.

Companiilor  forestiere depistate că utilizează lemn tăiat ilegal li se va retrage licența de funcționare.

Crearea de păduri de protecție pe parcursul autostrăzilor și drumurilor naționale, astfel încât să se reducă  gradul de poluare și să se asigure protecție în sezonul de iarnă, pentru a se evita înzăpezirile și închiderea circulației rutiere.

Dezvoltarea de complexe rezidențiale sau parcuri industriale se va face doar dacă acestea vor include și spații verzi destinate recreerii personalului și locuitorilor.

Sprijinirea marilor consumatori de energie electrică pentru implementarea panourilor solare în oraşele mari.

În zonele rurale și muntoase unde nu există electricitate se vor monta panouri solare și/sau turbine eoline pentru electrificarea locuințelor.

Toate companiile publice și de stat, instituții precum școli, spitale, multinaționale, vor fi obligate să colecteze selectiv deșeurile menajere.

În programa școlară  la gimnaziu, liceu  și facultate se va introduce materia privind reciclarea selectivă a deșeurilor menajere.

Dezvoltarea programului național cu privire la achiziția de mașini electrice și obligativitatea autorităților locale de a monta în fiecare localitate cel puțin un punct de alimentare electrică.

Ecologizarea gropilor de gunoi existente, astfel încât acestea să nu mai fie un focar de infecție și o sursă de poluare pentru aer și pânza freatică.

Plantarea de copaci și crearea de spații verzi în toate orașele țării, cu prioritate în București, pentru a depăși media europeană cu privire la suprafața spațiului verde raportată la numărul de locuitori.

Se va înființa Poliția Animalelor, structură autonomă aflată în subordinea Ministerului Administrației și Internelor, cu scopul de a proteja necuvântătoarele împotriva abuzurilor comise de oameni asupra lor.

Modificarea Legii 205/2004 în sensul măririi pedepselor până la 7 ani  în cazul celor ce abuzează şi omoară animale.

Interzicerea eutanasierii animalelor sănătoase pe teritoriul României și  implementarea unui program național de sterilizare gratuită pentru câini și pisici.

Infrastructura

Redeschiderea spitalelor de stat închise în anul 2011. Modernizarea tuturor unităților medicale de stat din România astfel încât să aibă Unitate de Primire Urgențe la standarde europene și o capacitate de minimum 30 de paturi.

Renovarea și modernizarea  tuturor spitalelor de stat din România cu  fonduri europene, guvernamentale, donații și colaborări cu ONG-urile de profil.

Modernizarea rețelei de dispensare din comune astfel încât acestea să devină centre medicale de permanență, care să asigure localnicilor servicii de prim ajutor cel puțin 12 ore zilnic.

Demararea procedurilor de licitație în regim de urgență pentru accesarea fondurilor europene destinate construirii de spitale regionale. Într-o primă fază se vor accesa fondurile pentru construirea  de spitale regionale la Iași și Timișoara, urmând ca Spitalul Regional actual de la Craiova să fie modernizat și extins cu fonduri europene.

Electrificarea în patru ani a tuturor localităților din România. În zonele muntoase unde nu este sustenabilă introducerea de rețele electrice se va apela la energia verde, prin montarea de panouri solare.

Anual se vor construi prin ANL, la nivel național,  minimum 1000 de locuințe pentru tineri. Locuințele pot fi închiriate sau achiziționate de tinerii care nu au mai deținut o locuință.

Compania Națională de Drumuri și Autostrăzi va construi în regim propriu drumurile județene, naționale și autostrăzile din România, prin achiziția de utilaje necesare deschiderii de șantiere simultane în mai multe locuri din țară.

În acest fel se vor reduce costurile necesare realizării autostrăzilor și se vor scurta considerabil timpii  de execuție, prin eliminarea licitațiilor de atribuire a contractelor și a  procedurilor de contestații.

Redeschiderea Aeroportului Internațional Băneasa pentru zborurile comerciale low cost.

Dezvoltarea infrastructurii sportive la nivel local, județean și național va permite României să-și depună dosarul de candidatură pentru a deveni gazdă a Jocurilor Olimpice de Vară din anul 2028.

În acest sens, se vor construi la periferia capitalei  un Sat Olimpic și un Complex Sportiv dotat cu un stadion cu pistă de atletism, purtând numele marii campioane mondiale Lia Manoliu și având o capacitate de 60,000 de locuri, o arenă polivalentă cu o capacitate de 20,000 de locuri, un bazin olimpic de 50m cu 10,000 de locuri  și Patinoarul Flamaropol, cu o capacitate de 10,000 de locuri.

Reînfiinţarea fabricii de autovehicole de la Câmpulung, unde se vor produce trei modele: un autoturism de teren, un model de microbuz cu 18 locuri ce va fi livrat către școli pentru transportul elevilor și profesorilor, dar și un model de lux, în baza prototipului realizat de studenții de la Iași – iAro Camarad Army.

Strategie națională pentru creșterea numărului de parcări în marile orașe și decongestionarea traficului rutier. Anual, autoritățile publice locale vor fi obligate să construiască parcări, prin amenajarea terenurilor aflate în paragină, prin demolarea clădirilor părăsite. Acolo unde este posibil se vor construi și parcări subterane, precum și parcări supraetajate. Fiecare oraș cu populație de peste 10,000 de locuitori va avea centură ocolitoare, astfel încât traficul greu să nu mai blocheze circulația în oraș și să afecteze clădirile istorice.

90% din proprietăţile şi casele RA-APPS vor fi închiriate. Vor beneficia de locuinţă de protocol doar Preşedintele României, Primul Ministru, Preşedintele Senatului, Preşedintele Camerei Deputaţilor şi miniştrii.

Includerea următoarelor instituţii în programul de strategie naţională: CFR Marfă, CFR Călători, CFR Infrastructură, Avioane Craiova, Romarm, Oltchim, TAROM, Institutul Cantacuzino, Hidrorelectrica, Complexul Energetic Oltenia, Complexul Energetic Hunedoara, Loteria Română, Antibiotice Iaşi, TVR, Poşta Română.

Sănătate

Prevenția se va desfășura în toate structurile sanitare, cu precădere în linia întâi:  Cabintele medicilor de familie.

Efectuarea de screening de masă gratuit pentru gravide și pentru boli cronice precum diabet, cancer, tuberculoză.

Educație sanitară de dispensarizare și prevenție per pacient arondat, cu posibilități de disciplinare prin sancțiuni asupra asiguraților.

Pachet de norme de aplicare corelat cu evaluarea financiară reală alocată per pacient asigurat și decontarea la timp către furnizorul de servicii medicale.

Stimularea înființării centrelor medicale de provincie (sate, comune) prin pachete preferențiale de susținere financiară.

Simplificarea procedurilor de deschidere și funcționare pentru cabinetele medicale de specialitate.

Rețea de spitale sustenabilă, raportată geografic la teritoriul țării și depolitizarea sistemului sanitar.

Achiziție centralizată de medicamente, aparatură și materiale sanitare, bazată pe indici de consum istoric, cu descărcare individuală per asigurat;

Stimularea prin direcționare de fonduri către centre noi de cercetare și redeschiderea centrelor cu tradiție ( Ana Aslan, Cantacuzino ). Centre regionale și locale atașate spitalelor în vederea cercetării.

Stabilirea unui quantum real al valorii punctului de asigurat( pachet minim garantat de servicii medicale , care poate crește în funcție de cotizația lunară).

Casă unică de asigurări de sănătate, colectarea contribuțiilor de sănătate direct și unic la CNAS.

Licitații centralizate pentru achiziții, care să asigure prețuri competitive prin cantitate chiar și pentru cele mai calitative achiziții.

Eliminarea subvențiilor financiare acordate centrelor medicale private.

Controlul strict al calității actului medical, gestionarea corectă a fenomenului malpraxis, permeabilizarea accesului  Asociațiilor de Pacienți în controlul actului medical.

CULTURĂ, TURISM ȘI PROMOVAREA ROMÂNIEI

Noua Românie își dorește un turism cultural pus la punct și dezvoltarea acestei ramuri în vederea intrării pe piața turismului internațional, din punct de vedere cultural și al valorilor românești.

Noua Românie susține restaurarea clădirilor ce fac parte din istoria țării, pentru ca ele să fie redate circuitului turistic și să devină și o sursă de venit necesară dezvoltării locale.

Cazinoul din Constanța va intra pe lista de priorități guvernamentale la capitolul "restaurări clădiri istorice", astfel încât, cu ajutorul fondurilor europene, Cazinoul de la malul mării să redevină emblema municipiului Constanța.

Ansamblul monumental „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu va fi propus de România pentru a fi inclus pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO.

Ministerul Culturii va susține anual, prin co-finanțare împreună cu autoritățile locale, organizarea de festivaluri menite să ajute la descoperirea și promovarea tinerelor talente din muzică și teatru.

Restructurarea Institutului Cultural Român pentru a-și atinge scopul. Se va pune capăt risipei de bani publici pentru promovarea non-valorilor și a operelor literare care nu reprezintă cultura românească.

Organizarea în Diaspora, cu ajutorul ICR, al Ambasadelor și al comunităților românești, a numeroase evenimente culturale periodice, care să promoveze în mod corespunzător cultura României.

Promovarea pe plan internațional a ceramicii de Horezu, prin organizarea anuală a unei expoziții la Horezu.

Susţinerea industriei cinematografice româneşti prin creșterea cu 30% a finanțării producțiilor autohtone. Depolitizarea CNC. Juriul va fi ales anual, în funcție de performanțele profesionale obținute în ultimii 2 ani (premii, activitate, etc).

Demararea unui concurs național anual pentru susținerea tinerilor regizori talentați. Concursul național va avea trei secțiuni: lung metraj, scurt metraj și documentar. Selecția câștigătorilor la fiecare dintre cele trei secțiuni se va face în baza scenariului depus la Comisia de Selecție constituită la nivelul Ministerului Culturii. Pentru fiecare dintre secțiuni se va atribui câte un premiu în bani necesar realizării creației cinematografice.

Înființarea Festivalului Național al Minorităților numit ”Uniți prin Cultură”, la care vor participa artiști aparținând tuturor minorităților din România.

Festivalul, care are drept scop strângerea legăturilor între minoritățile din România, va fi finanțat integral de Ministerul Culturii și se va realiza anual. Gazda festivalului se va schimba anual, astfel încât să se pună în valoare și cultura locală din diferite zone folclorice ale României.

În funcție de gradul de deteriorare a clădirilor care adăpostesc muzee în care se află obiecte de patrimoniu cu o valoare inestimabilă, se vor face alocări de fonduri pentru restaurare și modernizare.

România are un potențial turistic uriaș, care poate atrage anual 20 de milioane de turiști. Însă pentru a-i putea atrage să vină în țară, va trebui să știm cum să spunem povestea de succes.

Vom promova România pe plan internațional prin intermediul unor povești de succes ale românilor celebri în lume precum Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi, Ion Țiriac, Ilie Năstase, Elisabeta Lipă, Marian Drăgulescu, George Enescu, Constantin Brâncuși, Ana Aslan, Traian Vuia, Nicolae Paulescu, Petrache Poenaru etc.

Cetățile vor fi incluse într-un circuit unic, astfel încât turiștii să poată face înconjurul României în șapte zile.

Un alt tip de turism va fi cel religios, prin introducerea în traseul turistic a 30 de mănăstiri și biserici celebre sau istorice din România.

Pentru dezvoltarea turismului balnear, se vor accesa fonduri europene pentru renovarea și modernizarea celebrelor stațiuni turistice din România.

Se va crea un circuit turistic pentru tinerii dornici de distracție, prin includerea tuturor festivalurilor importante ce se desfășoară anual în România.

Cei care iubesc tradițiile vor avea parte de un circuit turistic prin toate zonele folclorice ale țării, pentru a vedea frumusețile zonelor, portul popular, precum și ospitalitatea românească și mâncarea tradițională.

Fiecare localitate cu potențial turistic din România să aibă un program de promovare turistică a localităţii.

Demararea procedurilor internaționale pe cale diplomatică și juridică pentru recuperarea Tezarurului de la Federația Rusă sau contravaloarea în bani a acestuia.

APĂRARE ȘI RELAȚII EXTERNE

Modernizarea Armatei Române prin achiziția de echipamente militare moderne și creșterea gradului de pregătire a militarilor.

Noua Românie va respecta pactul pentru apărare ce prevede alocarea a 2% din PIB pentru Armata Română.

Modernizarea Armatei Române se va realiza prin revigorarea industriei de armament din România, dezvoltarea și retehnologizarea companiilor din portofoliul RomArm, Avioane Craiova și Uzina Automecanică Moreni.

În cadrul companiei de la Craiova se va relua cercetarea, astfel încât să fie conceput și produs un avion de luptă de ultimă generație pe care Armata Română să îl aibă în dotare.

Se vor crea la Avioane Craiova și drone de observare ce vor fi utilizate de Armata Română pentru antrenamente și în teatrele de operațiuni.

Alocarea gradelor militare se va face ținând cont și de performanțele realizate de subordonați, astfel încât să fie recompensată și munca în echipă.

Revitalizarea industriei de apărare și reorganizarea acesteia sub o singură autoritate națională, aflată în subordinea Ministerului Apărării Naționale.

Includerea la vechimea în muncă a tuturor primelor și diurnelor acordate militarilor.

Dezvoltarea de unități militare în fiecare județ al țării, pentru a putea acționa rapid și eficient în caz de nevoie. Fiecare unitate militară la nivel de județ va avea la dispoziție cel puțin 2000 de militari pregătiți să intervină în caz de urgență.

Dezvoltarea cooperării în interiorul NATO astfel încât România să devină un factor important de securitate în Sud-estul Europei.

Reducerea treptată a participării militarilor români în teatrele de operațiuni din Orientul Mijlociu.

Politica externă a României se va axa pe îmbunătățirea relațiilor cu vecinii geografici: Ungaria, Bulgaria, Serbia, Ucraina și Republica Moldova.

Demararea procedurilor de reunificare a României cu Republica Moldova. Într-o primă fază se vor purta discuții instituționale și procedurale cu administrația de la Chișinău, după care, dacă Guvernul, Parlamentul și Președinția Republicii Moldova vor fi de acord cu Unirea celor două țări, se vor organiza referendumuri naționale simultan în România și Republica Moldova, pentru ca cetățenii să decidă prin vot dacă vor Unirea.

Reprezentarea la nivel înalt în structuri internaționale precum ONU, UE, OSCE, NATO a intereselor naționale ale României.

Demararea procedurilor internaționale, pe cale diplomatică și juridică, pentru recuperarea Tezarurului de la Federația Rusă sau contravaloarea în bani a acestuia.

Accelerearea procedurilor de recuperare a datoriilor istorice de la țări precum Irak, Cuba, Libia, Nigeria, Somalia, Tanzania, Mozambic, Coreea de Nord.

Reprezentarea românilor în afara granițelor țării prin consulate și ambasade, astfel încât să se simtă protejați de statul român.

Rezolvarea problemei comunității românești din Valea Timocului astfel încât să fie recunoscuți ca minoritate de către statul sârb, să aibă dreptul la școală în limba română și la publicații.

Sprijinirea Republicii Moldova pentru integrarea ei în Uniunea Europeană și în NATO.

Susținerea învățământului în limba română în Republica Moldova prin furnizarea de cărți, calculatoare și burse pentru elevii și studenții de peste Prut.

ECONOMIE

Economia României poate fi competitivă la nivel european dacă legislația națională este simplă și stabilă.  Dezvoltarea agriculturii și  industriei reprezintă  cele două elemente esențiale ce vor pune bazele unei economii moderne, care să ajute la dezvoltarea României.

Noua Românie va susține producția industrială, astfel încât economia să aibă la bază o producție reală și nu doar un consum de bunuri, servicii și alimente de către populație.

Companiile de stat vor fi conduse doar de manageri profesioniști, în baza unui contract clar de management.

Membrii Consiliilor de Administrație în companiile de stat nu vor putea primi o indemnizație lunară mai mare de 1500 lei.

Un membru nu poate fi afiliat unui partid și poate face parte dintr-un singur Consiliu de Administrație, criteriul de numire  fiind cel profesional.

Dezvoltarea industriei textile și de prelucrare a lânii, astfel încât surplusul de lână să nu mai fie ars de către ciobani.

Modernizarea celor 1000 de companii aflate în patrimoniul statului, prin angajarea de tineri absolvenți competenți și bine pregătiți, care să contribuie la reducerea pierderilor și la creșterea competitivității pe plan național și internațional.

Toate companiile multinaționale vor plăti impozitul în România.

Dezvoltarea segmentului de prelucrare a lemnului, pentru a reduce exportul de masă lemnoasă brută.

Sectorul energetic trebuie să joace un rol primordial în dezvoltarea economică şi socială a României.

România trebuie să rămână independentă energetic și să fie capabilă să furnizeze energie atât Republicii Moldova cât și țărilor vecine.

Alocarea de fonduri guvernamentale pentru realizarea în patru ani a reactoarelor 3 si 4 de la Cernavodă.

Modernizarea Complexului Energetic Oltenia și a celui de la Hunedoara. În concluzie, în prezent activitatea minieră se desfăşoară în cadrul Complexului Energetic Hunedoara, acesta reprezentând cel mai important capitol de cost, peste 60 %.

PNR nu susține închiderea minelor din Valea Jiului și a Complexului Energetic Hunedoara, întrucât această măsură  ar avea consecințe nefaste asupra independenței energetice a României, iar impactul social pentru locuitorii din Județul Hunedoara ar fi extrem de puternic în sens negativ, întrucât zeci de mii de localnici ar deveni șomeri.

Dezvoltarea și modernizarea termocentralelor de la Galaţi, Brăila, Borzești, Iernut, Doicești și Elcen București.

Promovarea tehnologiilor noi pentru exploatarea zăcămintelor de huilă, lignit, uraniu și punerea în exploatare a noi perimetre.

Modernizarea și dezvoltarea sistemelor de transport pentru energia electrică, precum și pentru transportul gazelor naturale.

Producerea de energie electrică și termică prin utilizarea deșeurilor menajere și industriale.

Creșterea capacităţilor de înmagazinare subterană a gazelor naturale și  a capacităţii de depozitare a petrolului și produselor petroliere pentru o perioadă de minim 120 de zile.

Reluarea producției de apă grea de la RAAN Drobeta Turnu-Severin prin acordarea unei finanțări companiei de stat, pentru a-și putea  relua activitatea, evitând astfel falimentul.

Apa grea de la Drobeta va fi furnizată permanent Centralei de la Cernavodă.

Valorificarea prin casare a tuturor vagoanelor CFR Marfă și Călători care de ani de zile zac pe liniile de cale ferată și sunt descompuse bucată cu bucată de hoții de fier vechi.

Program naţional de educare a populaţiei în scopul economisirii energiei și utilizării eficiente a unor resurse energetice regenerabile prin panouri solare și eoliene.

CupruMin va rămâne în patrimoniul statului, va fi retehnologizată și readusă pe profit, pentru a exploata zăcămintele de cupru din România în interesul populației.

Finanţe, Taxe şi Impozite

Îmbunătățirea legislației penale și fiscale pentru aplicarea confiscării extinse în cazul evaziunii fiscale, spălării de bani și al corupției.

Modernizarea și informatizarea integrală a sistemului de încasare plăți și taxe la stat, atât la nivel central cât și local, astfel încât orice român să poată face plata oricărei taxe online, prin internet, de oriunde s-ar afla,  fie că este   persoană fizică sau  persoană juridică.

Îmbunătățirea legislației fiscale, pentru a crește gradul de colectare a taxelor și impozitelor.

Înființarea în cadrul ANAF a Departamentului de Prevenție și Ajutor, menit să intervină la companiile care au întârzieri mai mari de 21 de zile la plata taxelor și impozitelor.

În momentul în care o companie a întârziat plata taxelor și impozitelor mai mult de 21 de zile, o echipă de la Departamentul de Prevenție și Ajutor se va deplasa la sediul firmei pentru a discuta cu conducerea despre motivele întârzierii plății contribuțiilor la bugetul de stat.

În funcție de problemele întâmpinate de companie, ANAF va acorda o amânare a plății contribuțiilor, fără penalități, de la 30 de zile la maximum 90 de zile.

Regândirea acțiunii ANAF astfel încât să se pună accent pe prevenție, iar situațiile companiilor rău platnice să fie rezolvate rapid,  fără măsuri brutale care să ducă la blocarea activității și intrarea în faliment.

În locul controalelor, agenții de la instituțiile de stat vor efectua  vizite la punctul de lucru,  unde vor redacta o notă de control prin care vor înștiința  și aduce la cunoștiință patronilor sau acționarilor  ce lipsește și  ce trebuie să facă pentru a respecta legea în totalitate.

Nu se vor mai emite somații de plată pentru persoanele fizice pentru sume mai mici de 100 lei.

Poprirea pe conturile unei firme se va realiza doar de la suma de 500 lei în sus și doar după ce administratorul companiei a fost contactat prin email și telefonic de inspectorul de la recuperări, pentru a  fi notificat în privința sumei datorate către FISC.

Inspectorii fiscali vor avea montate pe echipament camere de filmat în momentul în care vor merge în control la companii. Completarea procesului verbal de amendă se va face cu camera pornită.

Inspectorii fiscali vor fi dotați cu dispozitive mobile de ultimă generație, pentru a se putea conecta în timp real la baza de date atunci când sunt în control pe teren.

Inspectorii fiscali vor primi telefoane de serviciu monitorizate permanent, astfel încât să fie stopată corupția în sistemul fiscal.

Primăriile vor fi obligate să publice lunar pe site-ul instituției orice cheltuială a banului public.

Menţinerea deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2020 și reducerea datoriei publice la 20% în patru ani de zile.

Accelerarea absorbţiei fondurilor europene prin simplificarea ghidului solicitantului.

Acordarea unei linii de credit de minimum 10.000 de euro şi maximum 200.000 de euro, pentru o perioadă de maximum 25 de ani,  tinerilor de până în 40 de ani care îşi înfiinţează o firmă sau deja deţin una şi au minim 2 angajaţi.

Agricultură şi Zootehnie

Agricultura poate fi motorul care pornește economia României. O agricultură performantă și modernă, realizată la standarde europene, ne va permite să producem hrană sănătoasă și ieftină pentru populație.

Partidul Noua Românie va elabora o legislaţie națională prin care va sprijini financiar şi legislativ asocierile în mediul rural, astfel încât întreaga suprafaţă agricolă a ţării să fie cultivată.

Creşterea animalelor este în strânsă legătură cu dezvoltarea agriculturii şi economiei României, de aceea vom încuraja prin măsuri legislative și fiscale creșterea cât mai multor animale.

Stimularea producțiilor bio, simplificarea obținerii certificatului de producător bio, descurajarea folosirii pesticidelor și  îngrășămintelor chimice în exces în culturile agricole.

Înfiinţarea Companiei Naţionale de Agricultură şi Zootehnie, prin intermediul căreia se vor lua în arendă de la proprietarii de terenuri suprafeţe de teren agricol în vederea înfiinţării de ferme de animale în fiecare judeţ al ţării. Compania Naţională de Agricultură şi Zootehnie va fi înfiinţată cu scopul de a dezvolta agricultura românească şi zootehnia, prin cultivarea pământului şi creşterea numărului de animale.

Compania este înfiinţată pe o durată de 4-6 ani, timp în care va dezvolta ferme de vaci, porci, oi, capre, ferme avicole, herghelii de cai, livezi de pomi fructiferi, podgorii de vie şi sere, care după ce vor deveni  funcţionale, vor fi privatizate. Acţiunile fermelor astfel create vor putea fi achiziţionate în cadrul procesului de privatizare, de către localnicii care au dat pământul în arendă, angajaţii fermelor şi primării prin consiliile locale.

Prin crearea Companiei Naţionale de Agricultură şi Zootehnie se asigură cultivarea terenurilor agricole, creşterea numărului de animale, dar şi crearea de noi locuri de muncă, în special în mediul ruual, încurajând tinerii să se implice în dezvoltarea comunităţilor rurale.

Prin intermediul Companiei Naţionale de Agricultură şi Zootehnie se vor crea şi depozite pentru legume, fructe şi cereale, unde vor fi depozitate produsele  fermelor din cadrul companiei, precum şi cele ale producătorilor independenţi.

Îmbunătăţirea legislaţiei agricole împreună cu asociaţiile de profil, astfel încât producătorii români să fie protejaţi şi să aibă piaţă de desfacere a mărfii.

Partidul Noua Românie va iniţia o lege prin care se va oferi un sprijin concret tinerilor care vor să investească în agricultură. Aceştia vor beneficia de credit cu dobândă mică, consiliere gratuită în întocmirea planului de afaceri şi scutire de impozite pentru primii doi ani de activitate.

Dezvoltarea agriculturii şi zootehniei nu poate fi realizată fără tehnologie performantă. În acest sens, PNR va iniţia un proiect de lege prin care se vor acorda subvenţii şi credite cu dobândă mică pentru retehnologizare şi achiziţie de utilaje agricole noi.

Totodată, PNR va susţine relansarea industriei de maşini agricole şi tractoare din România, astfel încât preţul de achiziţie să fie accesibil fermierilor români.

Pentru tinerii cu vârsta cuprinsă între 18 şi 35 de ani, PNR va pregăti un proiect de lege prin care să fie încurajaţi să investească în agricultură. Cei care deţin 100 de hectare de teren agricol sau reuşesc să ia această suprafaţă în arendă vor primi gratuit din partea statului un utilaj agricol în funcție de necesități.

Reînființarea Uzinei Tractorul din Brașov, pentru a se putea dezvolta industria de utilaje agricole care să fie achiziționate de către fermierii români, prin programe naționale.

Pentru a încuraja comasarea terenurilor  în vederea unei agriculturi performante, Ministerul Agriculturii va acorda anual un bonus pentru fiecare 200 de hectare comasate de către o fermă sau o asociație agricolă.

Creșterea subvenției la hectar acordate agricultorilor din fonduri europene, astfel încât să se atingă media europeană.

Drept de preempțiune pentru cumpărarea de terenuri în România pentru cetățenii români, inclusiv sprijinirea  acestora prin includerea statului   în calitate de coproprietar, în pondere de maximum 50 % din valoarea terenului.

Condiții avantajoase de creditare pentru achiziţionarea utilajelor şi produselor necesare producţiei agricole.

Reluarea programului de irigare la nivel național, prin reconstruirea sistemului de irigații și asigurarea pazei acestor sisteme de către statul român.

Dezvoltarea sistemului de irigaţii, finalizarea infrastructurii primare de irigat (Canalul Siret – Bărăgan și Dunăre) și reabilitarea sistemului de îmbunătăţiri funciare.

Dezvoltarea unui Program național pentru îndiguiri pe toate cursurile de apă cu risc de inundații și colectarea apelor pluviale în canale ce vor asigura alimentarea sistemelor de irigații.

Redeschiderea stațiunilor de cercetare în agricultură și zootehnie și dezvoltarea unor astfel de centre regionale, încadrate cu specialiști pregătiți în România, cărora li se va asigura de către Stat specializarea în centre mari de profil din străinătate.

Demararea în regim de urgență a unui program național de stopare a defrișărilor și de reîmpădurire a României.

Întinerirea populației rurale prin încurajarea tinerilor de a se implica în agricultură și zootehnie.

Se va lansa un program național intitulat ”Fermierul European”, prin intermediul căruia statul român va oferi unui tânăr cu vârsta de maxim 40 de ani un hectar de teren agricol în mod, împreună cu o linie de finanțare de maximum 200,000 de euro, cu garanții guvernamentale, pe o perioadă de 30 de ani, cu o rată lunară fixă de rambursare.

Înființarea în cadrul direcțiilor agricole de laboratoare specializate în analiza conformității produselor agro-alimentare și publicarea rezultatelor pe o platformă online.

Finalizarea cadastrului terenurilor agricole și a punerii în posesie a proprietarilor. Finalizarea în maximum cinci zile lucrătoare a dosarelor complete de intabulare.

Cetățenii străini care doresc să trăiască în România vor putea cumpăra terenuri care să nu depășească necesarul de teren pentru locuință și anexe gospodărești. Nu mai mult de 2% din fiecare județ poate fi vândut cetățenilor străini.

Restructurarea APIA atât sub aspectul organigramei, al procedurilor interne de lucru cât și al personalului, prin informatizarea integrală a sistemelor de plată și evidență a fermierilor care primesc subvenții de la Guvern și Uniunea Europeană.

Agenția Domeniilor Statului va fi reformată din temelii, toate bunurile aflate în administrare sau date în arendă vor fi inventariate, iar contractele de arendă vor fi renegociate la prețul real.

Arendașii rău platnici care au încălcat contractul cu ADS, vor pierde definitiv terenurile primite și vor fi urmăriți penal pentru fraudă. Prejudiciul se va recupera  prin sechestru pe recolte și pe utilajele agricole deținute în proprietate.

Construirea la Dăbuleni a unei fabrici de procesare a pepenilor, pentru obținerea de sucuri naturale, compoturi, dulceață și alte subproduse. În perioada când nu există materie primă, fabrica va procesa alte legume și fructe, astfel încât activitatea să fie permanentă, iar firma profitabilă.

Înființarea camerelor agricole și crearea de departamente pe domenii de activitate, cu scopul de a veni în sprijinul fermierilor. Organizarea de prezentări  bilunare de consultare și sfătuire a fermierilor privind tehnologia de cultură, protecția plantelor, tehnologii de creștere a animalelor, precum și pentru punerea în directă legătură cu potențiali cumpărători.

Înființarea în cadrul CAMERELOR AGRICOLE de laboratoare specializate în analiza conformității produselor agro-alimentare și publicarea rezultatelor pe o platformă online.

Înființarea unei burse agro-alimentare funcționale, ONLINE, pe bază de abonament lunar/anual.

Stimularea cercetării românești: realizarea de studii anuale pe soiuri/ rase / tehnologii /inputuri (produse pentru protecția plantelor, îngrășăminte  ș.a.) și publicarea anuală a rezultatelor obținute, pentru o mai bună informare și pentru creșterea competitivității economice la nivel național.

Prezentul Program Politic al Partidului Noua Românie intitulat „Românul înainte de toate” a fost adoptat în data de 28 ianuarie 2017 de către Adunarea Generală a Partidului Noua Românie.